Scoaterea organismului din starea de stres, depresie, atacuri de panică prin utilizarea matricilor și capsulei BIOQUANT-GARYAEV

AUTOR:
Mantsev A., consultant în pregătirea funcțională a sportivilor, specialist în diagnosticul variabilității ritmului cardiac

      Apariția stresului       
      Stresul (din engl. stress – tensiune, încordare, stare supratensionată) - un set de reacții adapţionale nespecifice (normale) ale organismului la acţiunea diferitor factori nefavorabili de stres (fizici sau psihici), care tulbură homeostazia, precum și starea corespunzătoare a sistemului nervos, sau a întregului organism. Indiferent de tipul stresului, „bun” sau „rău”, emoțional sau fizic, efectul său asupra organismului are caracteristici nespecifice generale. Stresul este o bază nespecifică pentru multe boli, inclusiv pentru bolile autoimune.
    Apariţia constantă a stimulentelor negative slabe este depășită printr-o adaptare continuă. Efectul stimulentelor este trezirea sistemului de adaptare și aducerea acestuia într-o stare de pregătire pentru un răspuns mai rapid și mai eficient. Stimulentele mai puternice pot necesita un consum mai mare de energie adaptivă decât cea produsă; atunci rezerva de adaptare este pusă în acțiune, iar dacă este epuizată, atunci intervine moartea.
​
      Axioma lui Goldstone
      Energia de adaptare poate fi produsă, deși producția sa scade la bătrânețe, ea poate fi economisită și sub formă de capital adaptativ, cu toate că capacitatea acestui capital este limitată. Dacă organismul își consumă energia adaptativă mai repede decât o produce, atunci își cheltuiește rezerva (capitalul adaptativ) și moare odată cu epuizarea sa completă. Distresul este un tip negativ de stres la care organismul nu poate face față. Acesta subminează sănătatea umană și duce la boli grave. Sistemul imunitar are de suferit din cauza stresului. În stare de stres, oamenii sunt mai predispuşi să devină victime ale infecțiilor, încât producerea de celule imune scade semnificativ în perioadele de stres fizic sau psihic. În timpul stresului, reacția emoțională se dezvoltă mai devreme decât altele, activând sistemul nervos vegetativ și asigurarea endocrină a acestuia.
      Printre nespecialiști, a apărut o tendință de identificare a stresului (în special psihologic) ca fiind pur și simplu o tensiune nervoasă. Dar stresul nu este o simplă agitație sufletească sau tensiune nervoasă, ci o reacție fiziologică universală la influențe suficient de puternice, care are simptome și faze descrise (de la activarea aparatului fiziologic până la epuizare).
​
       Simptomele stresului.
       Simptomele pot crește treptat sau pot apărea brusc. Atacurile de panică durează de obicei o perioadă scurtă de timp, sub formă de explozii emoționale cu un sentiment de groază, bătăi ale inimii și transpirație. Cele două semne principale ale stresului sunt panica și neliniştea. Simptomele includ, de asemenea, tensiunea musculară, oboseala, iritabilitatea, nerăbdarea, insomnia sau tulburările de somn, dificultăți de concentrare. Anxietatea poate duce la atacuri de panică, care se caracterizează printr-o senzație de disconfort sau durere în piept, senzație de lipsă de aer, sufocare, frisoane, febră, tremur, greață, dureri abdominale, amorțeală sau furnicături la nivelul membrelor. În continuare, în ordine crescătoare: dureri de cap, dureri de spate, constipație, diaree, creșterea tensiunii arteriale, boli cardiovasculare și autoimune. Semnele externe ne sunt bine cunoscute, dar ce se întâmplă în organism din punct de vedere fiziologic? Sistemul nervos vegetativ (autonom) al organismului nostru, care răspunde instantaneu la toți factorii stresanţi, este format din două compartimente: 1-simpatic (excitant) și 2-parasimpatic (relaxant).
       Starea noastră depinde de echilibrul acestor compartimente. Excitația se transmite prin nervii simpatici, iar ei conectează ca o reţea arterele sanguine și cele mai mici capilare, care duc către organele interne și piele. De la excitație, acești nervi comprimă vasele de sânge, împiedicând astfel circulaţia sângelui și, în același timp, accesul oxigenului și nutrienților spre celule este perturbat.
​
        Manifestarea stresului
     Ca urmare, funcționarea normală a organului (organelor) este perturbată. Aceasta se manifestă printr-o scădere sau, invers, printr-o creștere a funcției organului bolnav. Pe piele apar diverse tipuri de modificări, în special se referă la degetele și unghiile mâinilor și picioarelor. Membrele îngheață constant din cauza lipsei de alimentare cu sânge (lumenele capilare se îngustează). Mai departe, pot apărea boli de piele, cum ar fi psoriazisul și diverse dermatite. Organele interne, cum ar fi stomacul, intestinele, glanda tiroidă, prostata ş.a., au o musculatură netedă care este inervată de fibre simpatice. Datorită excitării puternice, această musculatură încetează să se contracte în modul normal, în legătură cu aceasta, are loc stagnarea alimentelor în intestin, se intensifică procesele de putrefacție, se dezvoltă flatulența, se inflamează membrana mucoasă din cauza toxinelor formate. Această situație poate dura ani de zile, transformându-se în ulcer peptic și duce la intervenție chirurgicală.
      O situație similară se întâmplă şi cu pancreasul. Tulburarea alimentării cu sânge este unul dintre motivele care duc la o perturbare a funcţionării celulelor care produc insulină și la diabetul de tip 1. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu glanda tiroidă, glandele sudoripare, prostata la bărbați și uterul la femei. Pentru ca fibrele simpatice să „slăbească strânsoarea” și să crească lumenul în vase, nu trebuie decât să se scadă excitația din ele.
     Problema este și în faptul că fibrele nervoase parasimpatice nu sunt localizate pe vase, ci sunt situate lângă fibrele nervoase somatice (motorii). Aceasta înseamnă că mai întâi trebuie să se elimine excitația stresantă, să se „deconecteze” mecanismele care duc la vasoconstricție (sistemul simpato-suprarenal) și apoi să se transfere excitația către fibrele parasimpatice, parţial spre nervul vag (lat. Nervusvagus). Nervul vag, excitându-se, își transferă impulsul către organele interne, normalizându-le funcțiile. Folosind diferite tipuri de sedative și antidepresive este aproape imposibil să se obțină o astfel de reacție. Stimularea nervului vag (VNS) se aplică în medicină din 1990 pentru tratamentul epilepsiei.
      Tehnica este eficientă și în tratamentul depresiei. Cu toate acestea, prețul generatorului în sine, care este cusut sub piele și oferă un impuls electric nervului vag, este de peste 25000€ ! Mai mult, folosind un astfel de stimulator, este necesară reducerea excitării fibrelor simpatice, activitatea unui lanț lung de reacții chimice care apar în sectoarele creierului uman (hipotalamus, glanda pituitară ...), în glandele endocrine (glandele suprarenale, tiroidă ...).
      În acest scop, medicina tradițională încă mai folosește medicamente care adesea dau efecte secundare. Și ce este la fel de important, este lipsa unui diagnostic calitativ-cantitativ al celei mai stresante stări, al echilibrului sistemului nervos vegetativ. Neurologii nu au instrumente moderne de diagnosticare, care includ, de exemplu, diagnosticul variabilității ritmului cardiac. Această tehnică a fost dezvoltată de academicianul sovietic, V.V. Parin, încă înainte de zborul lui Yu. Gagarin în cosmos. Ea avea drept scop monitorizarea proceselor de reglare din organismul astronautului aflat în spațiu. Odată cu apariția calculatoarelor, această tehnică sub forma unui program este destul de accesibilă atât după preț, cât și pentru a fi înțeleasă. O muncă imensă în această direcție a fost realizată de academicianul rus R. Bayevsky. Tehnica permite ca în câteva minute să se evalueze calitativ și cantitativ echilibrul simpatic-parasimpatic (excitație-relaxare), precum și participarea și rolul sistemului neurohumoral în dezvoltarea reacțiilor de stres în organism.

        Soluții pentru lupta cu stresul
     Numai că diagnosticul nu schimbă nimic. Este necesar să existe un mijloc accesibil și prompt de a influența stresul. Astăzi, un astfel de instrument sunt matricile lingvistice de undă și capsula BIOQUANT academicianului P. Garyaev. Numeroase experimente în Rusia și în străinătate au dovedit eficacitatea metodei descoperite de P.P. Garyaev. În ciuda împotrivirii active a susținătorilor de medicină tradițională, metodologia de astăzi a lui Garyaev funcționează și ajută oamenii să scape de boli.
    Cu ajutorul diagnosticului variabilității frecvenței cardiace în Centrul ce Cercetare şi Producţie Biokvant creat de P.P. Garyaev, se determină rapid echilibrul sistemului nervos, apoi într-o capsulă specială pacientul ascultă programe sonore care poartă informații codate. Această informație poate fi primită de către moleculele ADN ale neuronilor și astrocitelor (celulele creierului) cărora le este destinată, sau de celule și formațiunile intracelulare ale organelor corpului nostru. După primirea informațiilor, apar modificări la nivelul sistemului nervos, precum și, conform experimentelor, și la nivelul celulelor albe din sânge. Activitatea lor enzimatică se schimbă, ceea ce permite celulelor să sintetizeze și să păstreze energia sub formă de ATF datorită proceselor aerobe (în prezența oxigenului). În situații stresante prelungite, celula trece din ce în ce mai mult la sinteza anaerobă de ATF (efectul Warburg), ceea ce duce la o modificare a pH-ului sângelui spre acidifiere. Funcțiile sistemului autoimun se reduc, rezerva de energie adaptativă scade brusc, apar tulburări în transmiterea informațiilor între celulele creierului, ceea ce duce la dezvoltarea diferitor tipuri de boli, inclusiv a cancerului. Stoparea acestui proces și oferirea celulelor organismului nostru oportunitatea de a trăi și de a se dezvolta în mod normal, o permite capsula și matricile sonore ale academicianului P.P. Garyaev.
​
       Exemple
      O fată de 16 ani, studentă la colegiu, a apelat la Centrul ce Cercetare şi Terapie Biokvant, aflându-se într-o stare de criză nervoasă severă, cu o sesizare pentru tratament la o clinică neuropsihiatrică. Diagnosticul variabilității ritmului cardiac a indicat o excitație accentuată a sistemului nervos simpatic, tahicardie pronunțată (frecvența cardiacă 90 bătăi/min) și o creștere a tensiunii arteriale la 140/90. După 30 de minute de ascultare a programului sonor în capsula menită să corecteze echilibrul sistemului nervos, iar după diagnosticul repetat de al variabilităţii ritmului cardiac, s-a înregistrat: normocardie, tulburarea ritmului nu a fost detectată, echilibrul funcției părților simpatice și parasimpatice ale sistemului nervos, normalizarea tensiunii arteriale la 110/70, scăderea ritmului cardiac până la 62 bătăi pe minut. Pentru a consolida rezultatul, se recomandă să se repete această procedură o dată pe săptămână timp de o lună.
​
        Alt exemplu.
       O femeie de 43 de ani, contabilă a unei companii mari, a solicitat un diagnostic al sistemului nervos. Se plângea de dureri de cap, oboseală, anxietate. Ca urmare a diagnosticului, s-a constatat: tahicardie, ritm cardiac - 88-90 bătăi pe minut în poziție culcată, o emoție accentuată a compartimentului simpatic, o scădere accentuată a rezervei de energie adaptivă, TA-150/100. După prima ședință în capsulă și ascultarea programului de corecție a sistemului nervos, s-a remarcat: scăderea ritmului cardiac la 64 de bătăi pe minut, tensiunea arterială - 120/80, normalizarea echilibrului sistemului nervos vegetativ, creșterea rezervei de energie adaptivă. Pacienta continuă să asculte programul în capsulă o dată pe săptămână. Starea generală în timpul săptămânii de lucru este bună.